Blog Archive

cauta in blog

July 26, 2009

Bunicii lui Iisus. Ce minunat!

Papa binecuvântează toţi bunicii din lume în comemorarea Sfinţilor Ioachim şi Ana, părinţii Sfintei Fecioare şi bunicii lui Iisus






(RV - 26 iulie 2009) Peste 5000 de persoane, într-o minunată duminică însorită, au urcat la Les Combes, o fracţiune a comunii Introd din regiunea italiană Valle d’Aosta pentru a se ruga împreună cu Papa rugăciunea Îngerul Domnului şi asculta cuvântul său de zidire sufletească. Mulţi dintre cei prezenţi erau, fireşte, locali, dar mulţi şi credincioşii veniţi din regiunile Piemont, Lombardia, Liguria, Toscana şi chiar Veneto. Între pelerini, şi credincioşi de limbă polonă şi spaniolă. Papa a vorbit despre Anul Preoţiei pornind de la evanghelia înmulţirii pâinilor. Cu cinci pâini de orz şi doi peşti puşi la dispoziţie de un copil anonim Iisus satură cinci mii de oameni: punând la dispoziţia lui Isus puţinul lor, preoţii - a spus Papa - devin instrumente de mântuire pentru toţi.

Apoi, cu referinţă la comemorarea Sfinţilor Ioachim şi Ana, părinţii Sfintei Fecioare Maria şi bunicii lui Iisus, papa Benedict a subliniat rolul educativ al părinţilor şi rolul important al bunicilor ca depozitari ai valorilor. Miercuri 29 iulie, Papa încheie perioada de odihnă la Les Combes şi se întoarce direct la reşedinţa de vară din Castelgandolfo.
Dar să ascultăm alocuţiunea Sfântului Părinte care a început cu un salut:
• „Dragi fraţi şi surori, Duminică frumoasă vouă tuturor! Ne întâlnim la Les Combes, aproape de casa primitoare pe care călugării salezieni o pun la dispoziţie Papei, unde termin perioada de odihnă între frumoşii munţi din Valle d’Aosta. Sunt recunoscător lui Dumnezeu că mi-a dat bucuria acestor zile marcate de adevărată destindere - în pofida micului incident bine cunoscut vouă, şi vizibil, aş spune”.

Papa a folosit prilejul pentru a mulţumi cu afecţiune celor care s-au străduit să-i stea aproape cu discreţie şi cu mare devotament. I-a salutat pe cardinalul Poletto, arhiepiscop de Torino şi episcopii prezenţi, în special pe episcopul de Aosta, mons. Giuseppe Anfossi, căruia i-a mulţumit pentru cuvintele pe care i le-a adresat. A salutat în mod cordial parohul din Les Combes, autorităţile civile şi militare, Forţele de ordine „şi pe voi toţi, dragi prieteni, - a spus - precum şi pe cei care s-au unit cu noi prin radio şi televiziune”.

Şi apoi alocuţiunea propriu-zisă de zidire spirituală:
• „Astăzi, în această splendidă duminică în care Domnul ne arată toată frumuseţea creaţiei sale, Liturghia prevede ca pagină evanghelică începutul capitolului VI după Ioan, care conţine mai întâi minunea pâinilor - când Iisus a dat să mănânce la mii de persoane doar cu cinci pâini şi doi peşti; în continuare o altă minune a Domnului care umblă pe apele lacului în furtună; şi în fine, discursul în care El se revelează ca „pâinea vieţii”.

Povestind „semnul” pâinilor, - a observat Pontiful - evanghelistul subliniază că Cristos, înainte de a le împărţi, le-a binecuvântat printr-o rugăciune de mulţumire (Cf v.11)). Verbul grec este eucharistein, şi trimite direct la povestirea Ultimei Cine, în care, de fapt, Ioan nu relatează instituirea Euharistiei, ci spălarea picioarelor. Euharistia este aici ca anticipată în marele semn al pâinii vieţii. Şi aici învăţătura Papei:
• „În acest An al Preoţiei, cum să nu amintesc că în special noi preoţii putem să ne oglindim în acest text ioaneu, identificându-ne în Apostoli, acolo unde spune: Unde vom găsi pâine pentru toată această lume? Şi citind despre acel copil anonim care are cinci pâini de orz şi doi peşti, şi nouă ne vine spontan să spunem: Dar ce înseamnă aceasta pentru o atare mulţime?”

În alte cuvinte: cine sunt eu? Cum pot, cu limitele mele, să-l ajut pe Isus în misiunea sa? Şi răspunsul îl dă Domnul: tocmai punând în „sfintele şi preacinstitele” sale mâini puţinul care ei sunt, preoţii devin instrumente de mântuire pentru atâţia, pentru toţi. Şi în continuare papa Benedict:
• „Un al doilea punct de reflecţie ne vine din comemorarea de azi a sfinţilor Ioachim şi Ana, părinţii Sfintei Fecioare Maria şi, deci, bunicii lui Iisus. Această comemorare face să ne gândim la tema educaţiei, care are un loc atât de important în pastorala Bisericii. În special, ne invită să ne rugăm pentru bunici, care în familie sunt depozitarii şi adesea martorii valorilor fundamentale ale vieţii.
• „Sarcina educativă a bunicilor este mereu foarte importantă, şi devine încă mai mult când, din diferite motive, părinţii nu sunt în măsură să asigure o adecvată prezenţă alături de fii, în vârsta creşterii”.

Papa a încredinţat ocrotirii Sfintei Ana şi Sfântului Ioachim toţi bunicii lumii, acordându-le o specială binecuvântare. Fecioara Maria, care - după o frumoasă iconografie - a învăţat să citească Sfintele Scripturi pe genunchii mamei Ana, să-i ajute să alimenteze mereu credinţa şi speranţa la izvoarele Cuvântului lui Dumnezeu.

După recitarea rugăciunii Îngerul Domnului papa Benedict al adresat saluturi în limbile franceză, engleză, germană spaniolă, polonă şi italiană.

În franceză, Pontiful a spus că „noi celebrăm, ca în fiecare duminică, lucrurile minunate pe care Domnul le-a făcut pentru noi. „De aceea - a spus Papa - vă invit să recunoaşteţi în vieţile voastre harul îmbelşugat al lui Dumnezeu pentru fiecare om. În această perioadă de vară, vă invit, urmând exemplul Domnului, să vă retrageţi de o parte pentru a vă ruga. Nu-l uitaţi pe Dumnezeu în timpul vacanţei, al concediilor căci El rămâne prezent alături de voi şi vă însoţeşte”.

„Sper ca perioada concediului - a spus în engleză - să fie un timp de mare bucurie, petrecut împreună ca familii, şi de profundă reînnoire spirituală în timp ce vă odihniţi în minunate daruri făcute de Dumnezeu în creaţie”

În germană, Papa a mulţumit pentru rugăciunea şi urările din ultimele zile. A amintit că „fiecare duminică ne invită la Sfânta Liturghie să ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu. Acolo auzim Cuvântul său viu şi primim Trupul său ca hrană spirituală”.

În spaniolă, Pontiful a invitat credincioşii „ca după exemplul Sfintei Fecioare Maria să fie supuşi la voinţa lui Dumnezeu pentru a da mărturie despre iubirea sa nemărginită pe care o are pentru toţi”.

În polonă, Papa a mulţumit credincioşilor pentru rugăciunea şi cuvintele de solidaritate pe care i le-au exprimat după micul incident. „În ziua Sfinţilor Ioachim şi Ana, părinţii Mariei, urez ca în fiecare familie să domnească spiritul de iubire şi fidelitate.

În fine, în italiană Papa a salutat cu afecţiune familiile şi grupurile prezente, în special Surorile Carităţii Sfintei Maria reunite pentru Capitulul lor general, Surorile Fiice ale Mariei Ajutătoare din Aosta şi celelalte călugăriţe prezente, Comunitatea Sfântul Egidiu, Comuniune şi Eliberare, credincioşii din diferite parohii dintre care unele de la mari distanţe, credincioşii din Courmayeur, „Opera pentru Tineret Giorgio la Pira din Florenţa, numeroşii africani rezidenţi în Torino.

Papa a încheiat cu un gând la toţi ce vârstnici. „Puţin mai înainte, vorbind despre Sfinţii Ioachim şi Ana, am amintit bunicii. Acum aş vrea să extind gândul meu la toţi cei vârstnici, mai ales cei care se găsesc mai singuri şi în dificultate.

A mulţumit tuturor pentru prezenţa la întâlnirea de rugăciune, le-a dorit în continuare o duminică frumoasă şi a încheiat cu un salut în dialectul valdostan:
Cher Valdôtains, ze si fran content d’itre inquie avui vo. Preiode pe me e pe totta l’Eglieise. A cieutte ze suetto on bon izoten!
Dragi vadostani, sunt cu adevărat mulţumit să fiu aici cu voi. Rugaţi-vă pentru mine şi pentru Bisericiă. Tuturor vă urez o vară frumoasă!

Primiţi şi binecuvântarea apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea la întâlnirea pentru rugăciunea Îngerul Domnului recitată duminică în Valle d’Aosta, pe mare pajişte din Les Combes unde îşi încheie miercuri 29 iulie actuala perioadă de odihnă estivă, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi cei care o primesc în spirit de credinţă.

1 comment:

heraasku said...

Am primit de la un prieten urmatorul comentariu:
" Frate Heraasku, de mult voiam sa te intreb. Ce treaba avem noi cu papa si ce mai binecuvinteaza el? Iti stiu atasamentul fata de valorile Ortodoxiei si socotesc ca stii exact care e pozitia Parintilor drept-slavitori fata de ceea ce cu totii au numit eresul catolicesc ori cinstirea pe care noi o dam celor ce n-au abdicat de la dreapta credinta primind mucenicia din cauza uniatiei (Visarion, Sofronie, Muc. Nicolae, Ioan din Gales etc.). Daca era credinta buna, de ce n-au primit-o?
Iarta-mi tonul, dar lamureste-ma argumentand! Te rog!

Doamne, ajuta!"

RASPUNSUL meu:
" Cu tot respectul.
Eu am discernamant (cat am) si pot lua, pentru mine, tot ce este bun de la oricine. Chiar si de la un om rau poti lua ceva bun. Ce?! Asta depinde de puterea fiecaruia. Pe mine nu ma intereseaza ce binecuvanteaza papa de la Roma. Eu iau din informatiile de acolo ce mi se pare mie ca este frumos.
E frumos ca le spune Sfintilor Ioachim si Ana bunicii lui Iisus? Este. E prima oara cand aud asta si sunt foarte bucuros ca am auzit-o.
Papa de la Roma este un conducator puternic si faptul ca este de la Dumnezeu este. Si dracul este de la Dumnezeu. Depinde de fiecare sa-i puna la locul lor caci fiecare avem un loc in creatie.
Tot ce fac si scriu pe blogul meu nu sunt naivitati si sentimentalisme ieftine, corect politice si moderniste. Nici trimiterile la comentariile Rabinului Sorin Rosen nu este teribilism. Mie imi folosesc, mai mult sau mai putin.
Nu vreau sa ispitesc pe nimeni scriind ce scriu dar ma adresez bunei-cuviinte si in niciun caz mintilor inchise.
Eu sunt o persoana care gandeste, simte si crede intr-un fel. Ma feresc sa ma indragostesc de ORTODOXIE ( stiu ca intelegi ce inseamna asta). Ma feresc sa ma indragostesc de cuvinte si manifestari. Sunt botezat, casatorit, am copil botezat, merg si cat pot tin viata Bisericii noastre. Crezul meu este crezul Sinoadelor ecumenice ( de asta este primul text de pe blogul meu).
Eu cred ca TOTI suntem copiii Tatalui nostru. Cand un miliard de asemenea copii tin de romano-catolicism eu ce sa spun? Ca toti merg in iad? Nu stiu, dar eu sper ca nu. Cred ca Dumnezeu ii judeca altfel decat pe noi. Si mai cred ca in iad sunt mai multi ortodocsi (botezati si chiar educati ortodox care nu fac) decat catolici ( credinciosi simpli, nu clerici, care au ceea ce au adica bucati de Adevar).
Eu am pareri mai drastice (si de nespus oriunde si oricui) despre catolici, iudei, ortodocsi, femei, barbati, etc.
Cred ca doar un slabanog cu capul poate accepta alta credinta decat cea a Bisericii noastre ortodoxe. Doar cineva care vrea totul in afara de intimitatea Sfintei Treimi poate starui in greseala ( dar doar dupa ce afla Adevarul tinut de singura Biserica adevarata). Multi oameni din lume nu stiu acest Adevar. Credinta catolica este o credinta ca multe alte credinte, este deformata sa fie pe masura slabiciunii omului. Nu este o credinta in Adevar. Ci este o credinta in folosinta. Este o religie.
Viata in Hristos nu este religie ci viata fireasca in Adevar. Religia catolica nu ridica mai mult ca budismul. Insa marii sfinti catolici parca au ceva din atingerea adevaratului Duh, nu?! Nu prea sunt crestini cu vorba; sunt crestini cu fapta si cu dragostea.
Pe scurt, eu sunt un crestin ce tine randuiala Bisericii noastre Ortodoxe dar are ochi pentru tot ce misca "prinprejur, pe de laturi". Nu cred ca te-am lamurit dar ceva-ceva tot am spus.
Sa-ti mearga bine!"