Anatemizarea comuniştilor

Canoanele Sinodului al saselea local de la Sardica (343), 13 Sard.
PEDEPSELE DATE DE UN EPISCOP AU TĂRIE ÎN ÎNTREAGA BISERICĂ
Episcopul Osiu zise: „Să aprobe toţi şi acestea: Dacă vreun diacon, sau presbiter, sau oricare dintre clerici ar fi excomunicat şi s-ar refugia la alt
episcop, care-1 cunoaşte şi ştie că s-a dezbinat de comuniunea cu episcopul său, nu trebuie să-i acorde aceluia comuniunea, făcând ocară fratelui său episcop. Iar de ar îndrăzni să facă aceasta, să ştie că, adunându-se episcopii, va fi tras la răspundere”. Zis-au episcopii:
„Hotărârea aceasta va păstra totdeauna pacea şi va menţine unitatea
tuturora”.
12, 13, 16, 32,33 ap.; 5 sin. I ec; 6 Antioh.; 11,29, 133 Cartag.; 1 Sof.

Anatemizarea comuniştilor sau cum a ajuns Lenin în calendarul “ortodox”

Pe 19 ianuarie 1918 patriarhul Tihon al Moscovei a anatemizat pe toţi cei care, fiind botezaţi în Ortodoxie, au ucis oameni nevinovaţi alături de hoarda comunistă. Trei zile mai tîrziu, pe 22 ianuarie, Sinodul local al Bisericii Ortodoxe Ruse a confirmat această anatemă.

Restul, AICI